Perioada de derulare
ianuarie – decembrie 2015
Documente:
- Raport-starea-invatamantului-superior-2015-site-ise
- Raport-starea-invatamantului-preuniversitar-2015-site-ise
Contextul cercetării /analiza situației / justificare
Legea educației naționale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare precizează: “Ministerul Educaţiei Naţionale dă publicității și prezintă anual Parlamentului raportul privind starea învățământului preuniversitar în România” (art. 94, al. 2, lit. v).
În vederea sprijinirii demersului MECS, Institutul de Științe ale Educației elaborează, cu tradiție de 10 ani, două rapoarte de cercetare:
- Raportul asupra stării sistemului național de învăţământ preuniversitar din România;
- Raportul asupra stării sistemului de învăţământ superior din România.
Rapoartele reprezintă o evaluare de diagnoză a sistemului de învățământ românesc pe bază de evidențe (indicatori). La nivelul fiecărui an de elaborare, rapoartele analizează situaţia înregistrată în sistemul românesc de învăţământ preuniversitar, respectiv învăţământ superior, în anul şcolar recent încheiat, precum şi principalele tendințe din perioada ultimilor 5 ani școlari.
Analiza de tip statistic utilizează indicatorii de bază incluşi în SNIE – Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie. SNIE este compatibil cu sistemele internaţionale de indicatori (sistemul statistic european Eurostat, sistemul OECD, sistemul UNESCO, sistemul Banca Mondială). Acest sistem de indicatori a fost introdus în România în anul 2005 şi revizuit în anul 2014, în contextul proiectului PODCA Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România – SIIIR (cod SMIS 39144).
Rapoartele au în vedere următoarele dimensiuni:
- resursele umane (efective de personal, ponderea personalului didactic calificat, ponderea personalului didactic feminin, ponderea personalului didactic cu normă întreagă, numărul de elevi/studenţi ce revine la un cadru didactic);
- participarea la educaţie (efective de elevi, rate de cuprindere, durate de frecventare a învăţământului, rate ale abandonului şcolar, rate de tranziţie de la un nivel de studiu la altul);
- rezultatele elevilor (rezultate la evaluările naţionale) şi rezultatele educaţiei pe piaţa muncii (populaţie activă, rate de ocupare, rate ale şomajului).
Printre indicatorii de bază luaţi în considerare în evaluarea stării sistemului de învăţământ figurează indicatori europeni relevanţi pentru dimensiunile analizate, rapoartele fiind, astfel, un reper important pentru evaluarea progreselor în perspectiva atingerii ţintelor stabilite în Strategia Europa 2020.
Obiectivele cercetării
Proiectul este un proiect de cercetare de tip descriptiv, ce își propune ca scop evaluarea stării sistemului național de educație în vederea dezvoltării sau corectării unor politici educaţionale, precum şi pentru estimarea performanţei unor componente ale acestuia şi a unor disfuncţii în raport cu criterii obiective de analiză.
Obiectivele specifice sunt următoarele:
- revizuirea sistemului de indicatori de bază în conformitate cu priorităţile politicilor educaţionale şi cu noii indicatori europeni;
- analiza situaţiei sistemului naţional de educaţie (învăţământ preuniversitar / învăţământ superior), pe ansamblu şi pe niveluri de învăţământ, pe baza setului de indicatori de bază, care vizează următoarele dimensiuni: resursele umane ale sistemului de învăţământ; participarea la educaţie, rezultate școlare; eficienţa externă a sistemului de educație;
- identificarea performanţelor sistemului de educaţie, precum şi a unor disfuncţii ale acestuia în raport cu criterii obiective de analiză;
- prezentarea unor analize tematice, ce fac referire la măsuri recente de politică educaţională, aspecte punctuale ale sistemului educaţional.
Metode, instrumente, populaţie investigată
Elaborarea Raportului asupra stării sistemului național de învăţământ preuniversitar din România 2015 şi a Raportulului asupra stării sistemului de învăţământ superior din România 2015 va utiliza următoarele metode de cercetare:
- analiza de date statistice;
– Rapoartele vor fi elaborate pe baza unor surse statistice de informare, oferite de: INS (Institutul Naţional de Statistică), MECS alte agenţii aflate în subordinea MECS care pot oferi date statistice solicitate de diferiţi indicatori (CNEE. ARACIP).
– Pentru analize comparative vor fi utilizate date statistice puse la dispoziție de studii și cercetări europene (EUROSTAT, OECD, UNESCO, Eurydice etc.).
- ancheta pe bază de interviu individual;
– Pentru elaborarea analizelor tematice vor fi realizate, după caz, interviuri individuale cu decidenţi de la nivel central.
Datele statistice brute vor fi prelucrate în acord cu definițiile și formulele de calcul aferente fiecărui indicator în parte.
Echipa de cercetare a proiectului
| Horga Irina – cercet. şt. II dr. |
| Apostu Otilia – cercet. șt. dr. |
| Novak Cornelia – cercet. şt. III |
| Voinea Lucian – cercet. şt. III |
| Scoda Andreea – cercet. şt. III |