Raportul de cercetare se bazează pe Ancheta EUROSTUDENT V, studiu internațional coordonat de Hochschul Information System GmbH (HIS) din Germania și un consorțiu international de instituții de cercetare. La această ultimă ediție a studiului au luat parte 32 de țări, România fiind la a treia participare.
Proiectul EUROSTUDENT are ca domeniu de analiză dimensiunea socială a învăţământului superior, scopul principal al cercetării fiind colectarea de informaţii şi calcularea unor indicatori comparabili la nivel european privind condiţiile de sociale şi economice ale vieţii studenţilor -constructorii societăţii bazate pe cunoaştere şi punctul central al strategiilor de eficientizare și responsabilizare a învăţământului superior. Scopul general al proiectului este de a înţelege cum funcţionează din punct de vedere social sistemul de învăţământ superior, pornind de la o serie de date comparative culese în fiecare ţară participantă la studiu.
Cercetarea din România a fost asigurată de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI), în condițiile în care România nu dispune încă de o structură de cercetare sau de monitorizare specializată pentru învățământul superior așa cum au alte țări participante la proiectul EUROSTUDENT[1].
Implicarea într-un astfel de studiu aduce, pe de o parte, un plus de cunoaştere cu privire la populaţia de studenţi din România, iar pe de altă parte, posibilitatea realizării de comparaţii la nivel european. Nu în ultimul rând, participarea la un astfel de proiect, creşte vizibilitatea României la nivel european şi contribuie la integrarea sa în spaţiul european al învăţământului superior şi al cercetării ştiinţifice.
Pentru atingerea obiectivelor proiectului EUROSTUDENT, s-a realizat o anchetă prin chestionar on line care a avut ca grup ţintă populaţia de studenţi de nivel ISCED 5, 6 și 7[2]. Ancheta EUROSTUDENT V s-a realizat în acord cu etapa anterioară, pentru a permite comparaţii atât transversale cât şi longitudinale.
Chestionarul a fost unul comun pentru toate ţările participante la acest studiu, dar a oferit fiecărei ţări posibilitatea adăugării de itemi adaptaţi specificului naţional, în funcţie de obiectivele de cercetare elaborate la nivel naţional. În fapt, din totalul de 32 de țări participante, 21 au realizat anchete on line, 10 prin interviuri față în față și o țară a procedat la intervievarea telefonică.
Raportul poate fi descărcat Aici.
[1] Cazul Franței – Observatoire national de la vie étudiante (OVE), Germaniei- (German Centre for Research on Higher Education and Science Studies, DZHW, Lituania – Research and Higher Education Monitoring and Analysis Centre (MOSTA), Malta – National Commission for Further and Higher Education (NCFHE), Suedia – Swedish Council for Higher Education (UHR)
[2] ISCED 5 se referă la educația terțiară de scurtă durată, nivelul 6 la studiile finalizate prin licență (bachelor) iar nivelul 7 este al studiilor de master. Cf. http://www.uis.unesco.org/Education/Documents/isced-2011-en.pdf