OPORTUNITĂŢI ŞI PROVOCĂRI ÎN APLICAREA CURRICULUMULUI LA NIVELUL ŞCOLII – ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL

Perioada de derulare: martie 2014 – decembrie 2015

Analiza situaţiei şi justificarea proiectului

In contextul documentului ISE Plan-cadru de cercetare 2013-2016, tema Oportunităţi şi provocări în aplicarea curriculumului la nivelul şcolii – învăţământ primar şi gimnazial se subsumează direcţiei de cercetare referitoare la realizarea unor proiecte pilot de cercetare-dezvoltare în parteneriat cu unităţi şcolare, vizând dezvoltarea unor metodologii şi instrumente inovative în domeniu. Conceperea demersului de cercetare are în vedere valorificarea următoarelor coordonate:

  • Absenţa unor activităţi sistematice de pregătire a profesorilor pentru a aplica la clasă modificările survenite la nivelul CN în ultimii ani. Schimbările la nivel curricular implementate în sistemul de educaţie – cu mai multă sau mai puţină pregătire necesară (resurse umane, materiale, de timp) – au determinat o serie de realităţi specifice, unele cu rol de oportunităţi, altele cu statut de dificultăţi. Aplicarea în şcoli a noilor programe şcolare elaborate, neînsoţită de abilitarea curriculară corespunzătoare a cadrelor didactice a reprezentat o problemă reală şi nu a produs impactul aşteptat.
  • Creşterea rolului şcolii în aplicarea CN, aşa cum rezultă din prevederile Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 (art. 66).
  • Valorificarea recomandărilor rezultate din temele de cercetare realizate în 2012 şi 2013, referitoare la: corelarea măsurilor de intervenţie asupra documentelor curriculare de tip reglator cu formarea cadrelor didactice, recunoscând rolul formării cadrelor didactice ca premisă pentru implementarea reală şi adecvată a documentelor curriculare nou elaborate şi aplicate în sistem; contextualizarea aplicării curriculumului (prin adaptarea acestuia la nevoile şi interesele elevilor, prin identificarea şi multiplicarea de bune practici intragrup, dar şi de bune practici pentru contexte instituţionale similare); conlucrarea cadrelor didactice într-o comunitate care învaţă şi împărtăşeşte practici didactice pentru aplicarea curriculumului la clasă, care propune şi aplică practici novatoare.
  • Importanţa relaţiei dintre curriculumul intenţionat şi cel realizat în creşterea performanţelor şcolii.

Cercetarea este axată pe modul în care curriculumul intenţionat este aplicat/implementat la nivel de şcoală, urmărind comparativ rezultatele acestui demers în trei şcoli pilot (în care se experimentează un cadru metodologic de proiectare şi aplicare a curriculumului la nivel de şcoală) şi în patru şcoli martor (care nu beneficiază de îndrumări referitoare la proiectarea şi aplicarea curriculumului la nivel de şcoală). În cercetare, conceptul curriculum este utilizat, în sens larg, ca produs (ansamblu de documente curriculare) şi proces (planificat, dezvoltat şi implementat prin contribuţia diferiţilor actori educaţionali).

Cercetarea îşi propune să formuleze răspunsuri la mai multe întrebări, dintre care cele mai  importante sunt:

Ce evidenţe în privinţa translaţiei curriculumului intenţionat în curriculum aplicat valorizează şcolile? Pot fi diversificate demersurile de aplicare a curriculumului astfel încât să valorifice mai bine aspecte specifice ale ethosului unităţilor şcolare (valori, atitudini şi modele comportamentale)?

Cum pot fi valorificate şi dezvoltate practicile utilizate de structurile cu atribuţii în domeniul curriculum-ului din cadrul şcolii?

Ipoteza de lucru

Curriculumul implementat în şcoală poate fi influenţat pozitiv de abilitarea cadrelor didactice în domeniul utilizării/aplicării/contextualizării programelor şcolare şi de tipul de management instituţional.

Obiectivele cercetării

Obiectiv general

Cercetarea îşi propune să contribuie la identificarea unor modalităţi de îmbunătăţire a implementării Curriculumului naţional la nivelul şcolii, prin pilotarea unor resurse metodologice/unui cadru metodologic de proiectare şi aplicare elaborat împreună cu şcoli partenere ale ISE.

Obiective specifice

Stabilirea unor parteneriate cu şcoli din sistemul naţional de învăţământ în scopul pilotării şi dezvoltării unui cadru metodologic de proiectare şi aplicarea curriculumului;

  • Inventarierea problemelor cu care se confruntă şcolile în aplicarea curriculumului;
  • Investigarea reprezentărilor şi atitudinilor profesorilor cu privire la curriculumul intenţionat;
  • Identificarea efectelor utilizării unui cadru metodologic în proiectarea şi aplicarea curriculumului.

Metode, instrumente, populaţia investigată

Metode de cercetare: ancheta pe bază de chestionar, observaţia structurată

 

Instrumente de cercetare: chestionar pentru identificarea situaţiei iniţiale pe problematica cercetării; listă de propuneri ale şcolilor pentru cadrul metodologic; fişă de feedback pentru colectarea propunerilor şcolilor pilot cu privire la draftul de cadru metodologic de proiectare şi aplicare a curriculumului la nivel de şcoală; listă de posibile situaţii care vizează proiectarea şi aplicarea curriculumului la nivel de şcoală (pentru monitorizarea activităţii în şcolile martor); chestionar final pentru identificarea situaţiei şcolilor la finalul cercetării.

Populaţia investigată

  • 7 unităţi şcolare din învăţământul primar şi din învăţământul gimnazial;
  • cadre didactice;
  • elevi;
  • structuri decizionale cu atribuţii în domeniul curriculumului (Consiliul profesoral, Comisia de asigurare a calităţii, Comisiile metodice pe arii curriculare)

Echipa de cercetare

Laura –Elena Căpiţă
Carmen Gabriela Bostan
Dan Ion Nasta
Angela Teşileanu
Nicoleta Bercu

La colectivul de cercetare se adaugă un număr de colaboratori din şcolile pilot şi din şcolile martor (directori şi profesori) care vor participa la diferite etape ale cercetării şi metodişti/inspectori de specialitate din judeţele în care se află şcolile.

 

Publicat pe 6 august 2015 Cercetari 2015Teme de cercetare