Mihail, Tiberiu Marcian: „Formarea-dezvoltarea real-continuă prin competenţe specifice a expertizei manageriale a conducerii colective a şcolii în spiritul guvernanţei educaţionale„. Ghid metodologic pentru formatorii personalului de conducere şcolară. Bucureşti, ISE, 2014[1].
Repere: ghid congenial (coactiv); cercetare-formare-dezvoltare; program demultiplicabil; optima orientare; formatori de formatori; antreprenoriat managerial – intraprenoriat liderial; cultura calităţii; gândirea ‘altfel’; buget de expertiză; competențe(/apetenţe); riskholders; guvernanţă şcolară; lean thinking/management; cercuri de calitate; evaluarea proiectivă (a valorii modificate)
Ghidul porneşte de la constatarea că reglementarea-reglarea atât a activităţii, cât şi a profilării profesio-ocupaționale a manageriatului şcolar colectiv – al cărui rol în reforma de fond este de-concentrarea prin comutare de la birocratic la adhocratic (exercitarea flexibilă a puterii în bază de iniţiativă) – comportă un program deopotrivă normativ şi formativ, util şi necesar pentru identificarea căilor optime de transformare a şcolii, din „aşezământ” cu iz lavro-cazon, în mediu de formare. Organism eterogen intra- şi peri-școlar, conducerea colectivă are a privi în solidar dincolo de ‘hard-ul’ şcolii ca instituţie (infrastructura şi logistica, elemente componente importante, dar nu decisive): spre ‘soft-ul’ ei procivilizaţional ‒ educaţionalul, care, deşi produs efectiv prin consistența expertizei profesorale, este condiționat major de soliditatea bugetului de expertiză managerială procalitativă al personalului de conducere.
„Motorizarea” şcolii cu expertiză profila(n)tă revine, însă, destinatarului direct al ghidului: corpus-ul formatorilor – dintâi, (crono)logic, al formatorilor de formatori -, cei care pot asigura, printr-un program adecvat, omogenitatea şi continuitatea reale ale formării unor grupuri-ţintă eterogene (profesori, reprezentanţi ai autorităţii locale, părinţi) ‒ cu atât mai mult cu cât, în imensa majoritate a cazurilor, aceşti utilizatori sunt în situaţia de a primi pregătirea managerială optim-orientativă în discontinuitatea formaţiei lor de bază.
Importanţa crucială a acestui corpus rezidă şi în noutatea (relativă a) întreprinderii lui. Pe lângă deprejudecarea ideii de normă, el este responsabil şi pentru reflecţia lucidă – bazată pe risc calculat -, în termeni de gândire inovativă, remodelatoare în cheie hermeneutică, asupra naturii (şi a facturii) curriculumului de formare in-service (şi, consecutiv, ale celui pentru elevi) din/în perspectiva competenţialităţii autentice şi a formării ca facilitare. Introdus şi menţinut antreprenorial–managerial şi nutrit intraprenorial–liderial, acesta trebuie construit şi pe limpezirea de constructe, dar şi pe o concepţie/mentalitate guvernanţial-şcolară. Ghidul oferă sugestii pentru ambele, refuzând diseminativul „clonelor” de informaţie şi reţetismul „sosiilor” de algoritmi. Sursa lui este gândirea-acţiune profesional-ocupaţională suplă („lean„) şi unul dintre cele mai productive moduri de lucru: cercul de calitate (Ishikawa) ‒ promotor activ de valori modificate (transformate), a căror performare–evaluare specifică stimulează regândirea relaţiei atribuţii-competenţe, dar şi substanţierea cercetării zonale (ca şi a celei experte) în proiecte educogene.
Unul dintre scopurile ghidului este cooptarea la programul descris a mecanismelor locale – modurile de implicare a consiliilor, a primăriilor şi a organizaţiilor de aparţinători -, a căror co-participare activă este esenţială în introducerea şi în mersul programului.
Ghidul oferă un set de planşe ilustrative şi un bogat aparat de glose (extensii), ca şi referinţe livreşti şi experienţiale.
Ghidul poate fi consultat aici: GHID pentru formatorii personalului de conducere scolara
[1] Finalizează, ca şi cercetare-aplicaţie, îndeosebi pe direcţia regândirii problematicii competenţelor, „Managementul performării procalitative a competenţialităţii personalului de conducere şcolară„, Bucureşti, ISE, 2012, pre-print, precum şi alte contribuţii ale autorului.