Interviu in Tribuna Invatamantului cu prof. Iliana Dumitrescu, director adjunct, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
- Doamnă director adjunct, primim la redacţie nenumărate întrebări, observaţii, comentarii, reacţii, care exprimă nelămurire şi confuzie privind clasa pregătitoare. Ne parvin semnale din sistemului educaţional, din partea celor de la catedră, de la părinţi, de la edituri, din comunitatea educaţională, în general. Lucrurile sunt încă neclare, învăluite într-o opacitate ciudată, parcă intenţionat întreţinută. Există o lipsă de transparenţă în legătură cu clasa pregătitoare la nivelul instituţiilor care conduc învăţământul? De la nivelul Institutului dvs. se vede clar această clasă?
Clasa pregătitoare este o noutate pentru sistemul de învăţământ românesc. Este normal ca toţi cei implicaţi să aibă întrebări la care încă nu au găsit răspuns, începând cu părinţii care au optat pentru înscrierea copilului la clasa pregătitoare şi continuând cu toate cadrele didactice care vor preda la această clasă. Nu lipsa de transparenţă creează această stare despre care amintiţi, ci tocmai elementul de noutate şi lipsa de experienţă, pe care sunt convinsă că le vom depăşi odată cu începerea noului an şcolar.
- În sistem circulă două denumiri: clasa pregătitoare sau clasa zero. Unii dau un înţeles axiologic celei de-a doua variante şi o folosesc în chip polemic. Care este valoarea ştiinţifică, pedagogică şi didactică a acestei clase? E o inovaţie cu sens şi substanţă sau un nou experiment sortit eşecului?
Legea educaţiei naţionale şi documentele curriculare folosesc o singură denumire pentru această nouă clasă introdusă în ciclul primar, şi anume cea de clasă pregătitoare. Însuşi numele acestei clase precizează rolul pe care trebuie să îl îndeplinească în cadrul parcursului educaţional al copilului, acela de a-i pregăti intrarea în mediul şcolar într-un mod cât mai prietenos şi mai apropiat de cel cu care a fost obişnuit la grădiniţă. Centrarea pe competenţe, abordarea integrată a Curriculumului, modul special de amenajare a sălii de clasă, lipsa manualelor, neacordarea de calificative sunt doar câteva dintre particularităţile clasei pregătitoare care vin în susţinerea ideii de adaptare treptată, progresivă şi repet, prietenoasă, la specificul şcolii, ca mediu educaţional formal.
- Care este rolul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei în pregătirea clasei pregătitoare pentru implementarea acesteia la nivelul sistemului?
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a avut ca prim rol elaborarea Curriculumului pentru clasa pregătitoare, aprobat prin OMECTS nr. 3654 din 29.03.2012. A fost o activitate laborioasă, desfăşurată în condiţii dificile datorate măsurilor de austeritate care nu au permis angajare de personal, dar şi timpului scurt avut la dispoziţie. În continuare, Institutul este implicat în programul de formare a cadrelor didactice care vor preda la clasa pregătitoare, program ce se va derula în perioada imediat următoare, începând cu data de 20 august. Într-o primă etapă, alături de partenerii noştri, Universitatea din Bucureşti şi Softwin, vom derula activitatea de formare a formatorilor naţionali, urmând ca în etapa a doua să aibă loc formarea celor aproximativ 8000 de cadre didactice care vor preda la clasa pregătitoare.
- Privind lucrurile în desfăşurarea lor istorică, să spunem aşa, ce s-a întâmplat până în prezent referitor la această inovaţie a reformei?
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a realizat în ultimii ani o serie de studii privind sistemul educaţional al ţărilor membre ale Uniunii Europene, cu accent pe debutul şcolarităţii şi structura pe cicluri de învăţământ. Este evidentă tendinţa de scădere a vârstei de intrare a copiilor la şcoală, iar introducerea clasei pregătitoare în România este o materializare a încercării de aliniere a sistemului de învăţământ românesc la tendinţele actuale pe plan european şi chiar internaţional. Odată stabilit acest lucru prin Legea educaţiei naţionale, a urmat elaborarea Curriculumului şi pregătirea implementării acestuia.
- În ce stadiu se află procesul de lansare a acesteia la nivelul învăţământului românesc?
Curriculumul pentru clasa pregătitoare este aprobat prin OMECTS nr. 3654 din 29.03.2012, iar cel pentru clasele I-II este încă în dezbatere publică, urmând a fi operate ajustările necesare.
- Cum a fost posibilă gândirea unui curriculum în lipsa unui cadru naţional de referinţă?
Elaborarea noului Curriculumului a fost o decizie a MECTS si a conducerii ISE din perioada ianuarie-iunie a.c. S-a lucrat şi la un Cadru de referinţă, care a cunoscut chiar două variante, una mai detaliată, iar cealaltă mai concisă, dar care, din motive pe care nu le cunosc, nu a devenit document oficial. Sigur că ar fi fost bine să existe un astfel de document strategic, care să definească precis şi clar toţi termenii prezenţi în LEN şi preluaţi de noul Curriculum, însă nu este obligatoriu. Sunt şi ţări care nu au un cadru de referinţă al curriculum-ului naţional. Totuşi, existenţa lui ar fi evitat o serie de aspecte care rămân de corelat în anul şcolar următor, referitoare la Planul-cadru, Curriculum la decizia şcolii, ponderea disciplinelor opţionale.
- Ce conţine curriculumul clasei pregătitoare? Ce aduce nou faţă de grupa pregătitoare? Cu ce personal didactic va fi acoperită clasa pregătitoare la nivel naţional?
Aceasta este o problemă a MECTS, care a luat deja măsuri de acoperire a tuturor claselor pregătitoare cu cadre didactice calificate. De asemenea, tot MECTS este cel care s-a ocupat de crearea condiţiilor pentru buna desfăşurare a programului de formare a tuturor cadrelor didactice care vor preda la clasa pregătitoare, astfel încât fiecare învăţător, institutor sau profesor participant la aceste cursuri să înceapă noul an şcolar familiarizat cu specificul clasei pregătitoare şi înarmat cu instrumentele necesare elaborării diverselor materiale de care va avea nevoie.
- Vă rog să ne vorbiţi despre procesul de formare a formatorilor şi a cadrelor didactice care urmează să intre la această nouă clasă. Când începe, în ce constă şi cât va dura?
Programul se desfăşoară în cadrul proiectului POSDRU, implementat de MECTS, intitulat Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii din clasele I-IV – program de formare continuă de tip „blended learning” pentru cadrele didactice din învăţământul primar, în care vor fi implicate 8194 de cadre didactice. Prima etapă, Formarea formatorilor naţionali, se va derula în Bucureşti, în perioada 20 – 24 august 2012, pe parcursul a 40 de ore face to face. Următoarea etapă, Formarea cadrelor didactice care vor preda la clasa pregătitoare, se va desfăşura în fiecare judeţ şi în Bucureşti, în două serii: 27 august – 1 septembrie, respectiv 3 – 7 septembrie, şi va consta în 40 de ore face to face, urmate de 94 de ore on line. Pe platforma programului se vor desfăşura lecţii interactive în baza suportului de curs, discuţii formator-cursant, elaborare de proiecte şi material didactic, completare de teste de evaluare. Toate aceste materiale vor fi adunate într-un spaţiu special destinat lor pe platformă, numit Biblioteca de proiecte, la care vor avea acces toţi cursanţii, astfel încât să beneficieze de un bogat suport metodologic. Perioada 29 octombrie – 3 noiembrie, care coincide cu vacanţa intrasemestrială, este destinată evaluării. În urma parcurgerii acestui curs, cadrele didactice vor obţine un număr de 40 de credite.
- Este suficientă această pregătire pentru cadrele didactice care îşi asumă o astfel de responsabilitate?
Trebuie să ţinem seama de faptul că această pregătire se adaugă la formarea iniţială pe care o au toate cadrele didactice care vor preda la clasele pregătitoare. Rolul acestei pregătiri este acela de a le asigura adaptarea la noutăţile aduse de specificul clasei pregătitoare. Prin varietatea formelor de activitate incluse în acest program de formare dorim să clarificăm acele elemente de noutate apărute la clasa pregătitoare şi să construim o bogată rezervă de materiale didactice, care să rămână la dispoziţia tuturor celor implicaţi.
- Ţinând cont că această clasă are o situaţie cu totul specială, un spaţiu de tranziţie, ancorat între grădiniţă şi şcoală, ce metode didactice vor fi folosite?
Pot fi folosite toate metodele didactice tradiţionale, la cere se adaugă cele moderne, activ-participative, adaptate particularităţilor de vârstă ale elevilor clasei pregătitoare. Accentul se va pune pe abordarea integrată a Curriculumului, astfel încât copilul să conştientizeze aplicabilitatea celor învăţate la şcoală în situaţii reale, concrete. Un loc foarte important îl va avea jocul didactic, care îmbină armonios jocul, ca activitate predominantă specifică vârstei de şase ani, cu învăţarea, ca activitate a cărei pondere va creşte treptat, pe măsura avansării în şcolaritate.
- În ce constă suportul didactic al actului educaţional? Ce fel de materiale didactice vor fi folosite la clasă? Există manuale, materiale auxiliare, caiete, precum la celelalte clase?
La clasa pregătitoare nu există manuale. Există un set de fişe de lucru, construite pe unităţi tematice, la care se pot adăuga, desigur şi alte materiale auxiliare, în funcţie de modul în care îşi proiectează activitatea fiecare profesor.
- Care sunt cele 10 unităţi tematice?
S-au conceput seturi de fişe de lucru pentru unitati tematice precum: Despre mine, Anotimpuri, În grădină, E timpul, Telefonul, Prieteni, Insecte, Jocuri şi jucării.
- Ce sunt, mai concret, fişele pe care vor lucra copiii şi învăţătorii? Ce conţin acestea?
Fişele conţin diverse tipuri de sarcini de lucru concretizate în exerciţii variate, atractive, de recunoaştere, conturare, grupare, colorare, desenare, numărare, comparare, decupare şi lipire, asamblare, adaptate temei şi menite să contribuie la formarea competenţelor specifice fiecărei discipline din curriculumul pentru clasa pregătitoare.
- În ce stadiu de pregătire sunt fişele?
Ele au fost concepute de aceeaşi echipă care a elaborat Curriculumul pentru clasa pregătitoare. Conţin cerinţe scrise şi imagini sugestive pentru rezolvarea cerinţei. Acum se află la o editură, pentru a fi prelucrate electronic şi a li se asigura un design cât mai plăcut şi atrăgător. Sper ca săptămâna viitoare să fie gata şi să le putem încărca pe platforma programului de formare, ca resursă.
- Sunt suficiente materialele puse la dispoziţie de minister pentru acoperirea necesităţilor didactice şi pedagogice ale clasei pregătitoare?
Având în vedere faptul că, pe lângă Curriculumul pentru clasa pregătitoare, care consituie fundamentul oficial al resurselor educaţionale, ministerul a asigurat şi derularea acestui program de formare care se va finaliza cu un număr impresionant de produse (fişe de lucru, proiecte tematice, jocuri didactice, materiale didactice etc.), consider că avem un început promiţător pentru clasa pregătitoare în acest an şcolar. Desigur, totdeauna este loc pentru mai bine şi ne vom strădui să spijinim în continuare rezolvarea oricărei situaţii neprevăzute sesizate de colegii noştri odată cu intrarea la clasă.
- De vreme ce aceste materiale puse la dispoziţie de minister sunt orientative, cum se vor descurca dascălii în continuare? Au ei mijloace să realizeze, mai departe, alte fişe pentru continuarea procesului educaţional? Ce vor face cei mai puţin creativi?
Creativitatea este o trăsătură definitorie pentru învăţător. Totuşi, chiar şi pentru cei mai puţin creativi, vor fi destule surse de inspiraţie pe platforma cursului de formare.
- La nivelul ministerului s-a vehiculat ideea unei licitaţii pentru materiale de studiu. Între timp, s-a pus accentul doar pe mobilier, hărţi, planşe etc., lăsându-se pe plan secund partea de soft, cea mai importantă adică. Nu se limitează astfel dramatic posibilităţile de procurare a materialelor didactice necesare acestei clase?
Este un capitol important cel la care vă referiţi, care poate fi abordat din mai multe puncte de vedere. Dacă ne referim la materialele didactice destinate fiecărei clase pregătitoare, pot să vă spun că este pentru prima dată când ministerul asigură fiecărei clase pregătitoare o bază materială foarte bogată, care să acopere necesarul pentru fiecare disciplină de studiu. Este un start promiţător, de care clasa întâi nu a beneficiat până acum. Referitor la materialele puse la dispoziţia fiecărui elev din clasele pregătitoare, discuţia poate să fie mai amplă. Este evident că învăţătorul va juca un rol foarte important în asigurarea acestor materiale, iar programul de formare va oferi suficiente resurse în acest scop.
- Dacă editurile vor veni, chiar în aceste condiţii de lipsă a transparenţei, cu oferte de materiale didactice pe piaţa liberă, au dascălii posibilitatea să folosească astfel de suporturi auxiliare la clasa pregătitoare?
Orice auxiliar didactic avizat de MECTS poate fi utilizat la clasă.
- Din dubla Dvs. calitate, de cadru didactic cu o importantă experienţă la catedră şi de responsabil al unei instituţii-cheie a educaţiei româneşti, luând în calcul toate beneficiile, neajunsurile şi dificultăţile acestei inovaţii, cum priviţi clasa pregătitoare la nivelul reformei: un pas înainte sau un pas înapoi? Cum vedeţi perspectiva desfiinţării ei, iminentă se pare, începând cu anul şcolar 2013-2014?
Am început clasa I la vârsta de şase ani şi am absolvit Liceul Pedagogic înainte de împlinirea vârstei de optsprezece ani. După 1989, în toate seriile am avut copii şi de şase ani, şi de şapte ani împliniţi la 1 septembrie. Nu consider un impediment intrarea copilului la şcoală la şase ani, fie că rămâne clasa pregătitoare, fie că se va reveni la ciclul primar de patru clase. Important este să ne definim cât mai clar ce vrem să obţinem de la elevii noştri la diferite niveluri de şcolaritate şi cum ar trebui să ne proiectăm activitatea pentru ca şcoala să se transforme într-un mediu educaţional prietenos pentru elevi, profesori şi părinţi, la fel de interesaţi în dezvoltarea armonioasă a copiilor noştri, şi valoros pentru societate în ansamblul său. Dacă vom acorda educaţiei importanţa pe care o are în dezvoltarea sănătoasă a unei societăţi, atunci suntem pe drumul cel bun.
Acest interviu a fost publicat in 20 august 2012 in Tribuna Invatamantului