PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT – inițierea procesului de consultare publică


 INIȚIEREA PROCESULUI DE CONSULTARE PUBLICĂ

Elevii din clasele V-VIII studiază, în prezent, după planuri-cadru promovate acum aproape 15 ani (Ordinul M.E.C. nr. 3638 / 11.04.2001). Procesul de inovare curriculară inițiat după adoptarea LEN nr. 1/2011 s-a concretizat până acum în noi planuri cadru și noi programe școlare în învățământul primar. Elevii aflați acum în clasa a III-a reprezintă prima generație care urmează un nou curriculum. Pentru ca acest proces să continue, este important să fie promovate noi planuri-cadru în învățământul gimnazial și liceal, în acord cu finalitățile stabilite de LEN nr. 1/2011 (competențele cheie). Acestea vor permite dezvoltarea unor noi programe școlare pentru aceste niveluri de învățământ și, ulterior, organizarea de licitații pentru noi manuale școlare. De asemenea, de acest proces depind măsurile viitoare de pregătire inițială și continuă a cadrelor didactice în aplicarea noului curriculum (abilitare curriculară).

 SEMNIFICAȚIA ȘI CONTEXTUL ELABORĂRII PROPUNERILOR DE PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL SECUNDAR

Planurile-cadru de învăţământ reprezintă un instrument oficial de promovare a ofertei educaţionale pentru un parcurs şcolar determinat. Din perspectiva elevului, semnificaţia planurilor-cadru ţine de opţiunea pentru un profil dezirabil al acestuia la finalul unui ciclu de învăţământ: aşteptările recunoscute social de la absolventul acestui nivel. De asemenea, ţine şi de opţiunea pentru anumite domenii de studiu şi discipline şcolare care contribuie la formarea acestui profil. Alegerile au consecinţe directe şi pentru elev – structurarea timpului său şcolar, dar şi pentru profesor – constituirea normei didactice.

Profilul de formare al absolventului de învăţământ gimnazial este structurat pe baza competenţelor cheie, potrivit prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1 /2011. Parcursul educaţional al copilului de vârsta corespunzătoare învăţământului gimnazial (11-14 ani), configurat prin planurile-cadru, urmăreşte caracteristici şi nevoi ale acestei etape de dezvoltare. În special au fost avute în vedere:

  • dezvoltarea unor achiziţii fundamentale pentru parcursul educaţional, profesional şi social prezent şi viitor, inclusiv a celor relevante pentru utilizarea noilor tehnologii;
  • dezvoltarea gândirii reflexive, autonome, creative şi responsabile în raport cu propria persoană, cu ceilalţi şi cu mediul înconjurător;
  • familiarizarea cu diversitatea domeniilor de cunoaştere şi cu abordările puridisciplinare;
  • descoperirea propriilor afinităţi, talente, aspiraţii;
  • pregătirea pentru valorificarea diversităţii experienţelor de învăţare, în alegerile în plan personal, educaţional şi de carieră.

Din această perspectivă, este necesar ca planurile-cadru de învăţământ să ofere deschiderea către domenii de cunoaştere diverse în raport cu potenţialul de dezvoltare al copilului şi să asigure oportunităţi egale pentru fiecare copil.

Procesul de elaborare a propunerilor de planuri cadru pentru gimnaziu s-a fundamentat pe un set de repere şi principii de dezvoltare curriculară prezentate în documentul de politici Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului naţional. Acest document elaborat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (documentul poate fi accesat aici) a fost supus dezbaterii publice în perioada august-septembrie 2015. În cadrul acestui proces au fost organizate ateliere de consultare la care au participat peste 80 de reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative, ai societăţii civile, ai asociaţiilor profesionale, experţi în educaţie, membri ai comitetului consultativ privind educaţia de calitate pentru copiii rromi şi reprezentanţi ai altor minorităţi naţionale. De asemenea, documentul a fost supunerii dezbaterii prin intermediul unui chestionar online la care au răspuns 590 de persoane. În continuare se poate consulta o  sinteză a rezultatelor procesului de consultare asupra documentului de politici curriculare.

Conform metodologiei de elaborare a curriculumului naţional adoptată prin OMEN nr. 3593/18.06.2014, în luna septembrie 2015 afost aprobată componenţa grupului de validare şi a comisiei de validare a propunerilor de plan cadru de învăţământ pentru învăţământul secundar (OMEN nr. 5114/01.09.2015).

PROCESUL DE ELABORARE A PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU GIMNAZIU

În data de 6 octombrie 2015 fost lansat procesul de elaborare a planurilor-cadru printr-o întâlnire comună a membrilor grupului de elaborare a planurilor-cadru pentru învăţământul secundar şi ai comisiei de validare a proiectelor de plan-cadru pentru învăţământul secundar. În această întâlnire au fost analizate implicaţiile documentului de politici Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului naţional asupra activităţii de dezvoltare a planurilor cadru şi au fost prezentate concluziile preliminare ale procesului de consultare asupra documentului de politici educaţionale. De asemenea, în această întâlnire a fost stabilit modul comun de lucru si a fost agreat un set de principii de generare a planurilor cadru.

În perioada 6 octombrie – 4 noiembrie – membrii grupului de elaborare a planurilor cadru, împreună cu o serie de invitaţi din partea organizaţiilor sindicale şi ale societăţii civile au avut întâlniri periodice finalizate cu elaborarea a 3 propuneri de plan-cadru pentru gimnaziu. Ultima întâlnire comună a grupului de elaborare şi a comisiei de validare a avut loc în data de 4 noiembrie, iar cu această ocazie s-a agreat lansarea în dezbatere publică a acestor variante.

SPECIFICUL VARIANTELOR DE PLAN-CADRU SUPUSE DEZBATERII PUBLICE

Variantele de plan-cadru lansate în dezbatere publică au în vedere învăţământul gimnazial. Planul-cadru finalizat în urma dezbaterii va constitui referinţa pentru realizarea planurilor-cadru pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, pentru învăţământul integrat de artă, precum şi pentru învăţământul integrat sportiv.

În raport cu planul-cadru actual, variantele de plan-cadru supuse consultării prezintă o serie de diferenţe, printre care, cele mai importante sunt:

  • facilitarea dezvoltării integrate a competenţelor cheie prin introducerea în structura planului-cadru a unor opţionale integrate la nivelul mai multor arii curriculare;
  • încurajarea unei oferte diversificate care să răspundă, în mai mare măsură, nevoilor şi intereselor elevilor prin plasarea opţionalelor la nivelul fiecărei arii curriculare;
  • promovarea competenţelor digitale în gimnaziu prin introducerea disciplinei TIC în trunchiul comun (conform prevederilor LEN 1/2011, cu modificările și completările ulterioare), promovare orientată spre utilizarea responsabilă, sigură şi creativă a resurselor şi mediilor sociale digitale;
  • dezvoltarea competenţelor civice ale elevilor, prin asigurarea continuităţii studiului unor discipline relevante pe întreg parcursul gimnaziului (Educaţie pentru drepturile copilului, Educaţie interculturală, Educaţie pentru cetăţenie democratică, Educaţie economică).
  • promovarea prin studiul disciplinei Orientare și consiliere a competențelor care susțin managementul vieții personale, alegerea traseului educațional și planurile viitoare de carieră (inclusiv competențele de a învăța să înveți și antreprenoriat).

Într-o analiză comparativă succintă, cele 3 variante de plan-cadru supuse consultării, prezintă o serie de elemente comune, dar şi accente diferite. O analiză mai detaliată poate fi consultată aici.

 Elemente comune

Cele 3 propuneri sunt structurate pe baza celor 7 arii curriculare şi prevăd discipline opţionale pe arii şi opţionale integrate la nivelul mai multor arii. Trunchiul comun prezentat în fiecare dintre cele 3 propuneri cuprinde un număr prestabilit de ore (fără plajă orară). Plaja orară se păstrează, însă, la nivelul disciplinelor opţionale pe arii şi a opţionalului integrat la nivelul mai multor arii. De asemenea, propunerile de plan-cadru reconsideră alocările orare pentru discipline care anterior ajungeau foarte rar să intre în oferta curriculară a şcolii cu numărul maxim de ore prevăzut (educaţie plastică, educaţie muzicală, cultură civică, istorie, geografie, educaţie tehnologică).

 Diferenţe specifice

Deşi orientate de acelaşi profil de formare al elevului de clasa a VIII-a, construit pe baza competenţelor cheie, fiecare dintre cele 3 variante propune accente diferite în alocările orare pe unele arii curriculare (varianta 2, pe matematică, ştiinţele naturii, tehnologii; varianta 3, pe om şi societate). În consecinţă, cele trei propuneri promovează soluţii diferite cu privire la ponderea ariilor curriculare în economia planului-cadru. De asemenea, cele trei propuneri se diferenţiază prin numărul de ore alocate pe ani de studiu, pe discipline de trunchi comun şi opţionale.

 Criterii de evaluare a planului-cadru

Cele trei variante de plan-cadru au fost analizate şi din perspectiva unor criterii de evaluare. În procesul de dezbatere publică recomandăm utilizarea acestui instrument pentru analizarea comparativă a variantelor şi formularea de recomandări.

Discuțiile privind numărul de ore minim/maxim al planului-cadru pentru gimnaziu au fost orientate și de cel mai recent studiu Eurydice privind timpul scolar.

 

  • Pagina a fost de ajutor ?
  • Da   Nu
Publicat pe 20 decembrie 2015 Consultari publiceEvenimente și informațiiISE in actualitateUncategorized