Aspecte privind incluziunea socială a tinerilor aflați în afara sistemelor de educație, formare și ocupare profesională (NEET)

converseAccesul tinerilor la educație și ocupare reprezintă o componentă esențială a tranziției lor spre statusul de adult și, implicit, a integrării lor sociale. Între obiectivele prioritare ale politicilor europene se află și crearea mai multor oportunități pentru tineret în domeniile educației și ocupării forței de muncă, ceea ce sugerează un accent crescut asupra acestor componente în politicile publice, inclusiv din România.

Totuși, cercetarea socială a evidențiat faptul că, deși de la adoptarea Strategiei Lisabona a crescut numărul oportunităților de acces la educație și pe piața muncii, șomajul în rândul tinerilor a continuat să fie mult mai mare decât în rândul adulților, iar odată cu avansarea actualei crize economice globale, chiar să crească îngrijorător. Concluziile cercetărilor sociale au evidențiat faptul că perioadele de tranziție a tinerilor de la educație la ocuparea unui loc de muncă au devenit în mod semnificativ mai lungi și mai complexe ca înainte, iar diferitele obstacole și riscuri cu care tinerii se confruntă pe parcursul acestei tranziții nu acționează singular și nici uni-direcțional, ci în cadrul unor constelații care contextualizează tranziția tinerilor, uneori la nivel individual, dar cel mai adesea la nivel de grup. Astfel, este necesară înțelegerea interacțiunii dintre factorii individuali și cei structurali în acțiunea socială pentru a putea propune mecanisme de optimizare din perspectiva integrării sociale. Cel mai adesea, în documentele de politici, dificultățile de acces pe piața muncii sunt legate de inadecvarea și/sau insuficiența competențelor dobândite de tineri în sistemul de educație în raport cu cerințele pieței muncii.

În România, preocuparea pentru tinerii aflați în afara sistemelor de educație, ocupare sau formare (NEETs) este relativ recentă și a venit ca răspuns la politicile europene în sprijinul acestei categorii, puternic afectată de criza economică din ultimii ani. Deși încă din 2010 se discută, la nivelul UE, despre problematica gravă pe care o constituie șomajul ridicat în rândul tinerilor, despre garanțiile pentru tineret, România nu a acționat decât în ultimul moment, la presiunea UE, problematica șomajului în rândul tinerilor apărând, cu întârziere, ca preocupare în dezbaterile publice de la nivel național.

Studiul și-a propus să realizeze atât o estimare a dimensiunii categoriei de tineri care nu sunt cuprinși în educatie, ocupare sau formare (NEETs), cât și să identifice caracteristicile socio-economice ale tinerilor dezavantajați din punct de vedere al accesului la educație, formare și ocupare, precum și principalele probleme întâmpinate de tinerii dezavantajați în tranziția de la școală la muncă.

Metodologia de cercetare a îmbinat analiza documentară asupra politicilor/măsurilor de susținere a accesului tinerilor la educație, formare profesională și pe piața muncii, analiza secundară a datelor statistice și a datelor cantitative disponibile, precum și cercetare calitativă de teren, realizată în toate regiunile țării, atât în mediul urban cât și în mediul rural. Cercetarea de teren a utilizat interviul semi-structurat cu tineri NEET și cu actori cheie de diferite nivele, din sfera serviciilor sociale, educației, ocupării profesionale și tineretului.

Raportul de cercetare poate fi descarcat aici: Raport-cercetare-neet_final_2016

  • Pagina a fost de ajutor ?
  • Da   Nu
Publicat pe 8 decembrie 2016 Cercetari 2015Cercetări pentru Tineret