IAR ACUM, ÎNCOTRO? PARCURSUL ȘCOLAR AL ABSOLVENȚILOR CLASEI A VIII-A DIN ȘCOLILE ZEP

Perioada de derulare: ianuarie – decembrie 2015

 

Contextul cercetării /analiza situației / justificare

Datele curente privind situația absolvenților clasei a VIII-a evidențiază un tablou aparent pozitiv: abandonul școlar a atins în anul precedent cel mai mic nivel din ultimii 5 ani (1,4%), iar cea mai mare parte a elevilor care finalizează învățământul gimnazial continuă studiile în învățământul superior. Astfel, în perioada 2009-2013, rata de tranziţie în învăţământul secundar superior a înregistrat o evoluţie ascendentă, ajungând, în anul școlar 2013/2014, la situația în care 96,7% dintre elevii înscrişi cu un an în urmă în clasa a VIII-a să continue studiile la liceu sau în învăţământul profesional. Ratele de tranziţie de la învăţământul gimnazial la nivelul secundar de educaţie au valori şi evoluţii diferite în funcţie de filiera de formare, însă per ansamblu situația participării la educație pare a fi una încurajatoare.

Totuși, la o analiză mai atentă, datele statistice pun în lumină o stare de fapt îngrijorătoare. Astfel, în anul școlar 2013/2014, conform datelor INS, puțin peste 91% din populația de 15-18 ani a fost cuprinsă în învățământul secundar superior (învățământ liceal și profesional). Ca şi în anii precedenţi, se păstrează o discrepanţă semnificativă a ratei de cuprindere în învăţământul secundar superior în funcţie de mediul de rezidenţă: 102,6% în urban, respectiv 80,9% în rural. Datele INS evidențiază și discrepanța importantă pe medii de rezidență: astfel, aproape o cincime dintre tinerii din mediul rural de vârstă şcolară corespunzătoare (15-18 ani) nu acced la nivelul secundar superior de educaţie.

Analiza ratelor specifice de cuprindere şcolară în cazul copiilor în vârstă de 15 ani la nivelul învăţământului liceal este la fel de problematică și nu s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. Astfel, din 2009 până în prezent aproximativ 1 copil din 4 de această vârstă rămâne în afara învățământului liceal sau profesional. Rata de cuprindere corespunzătoare învăţământului profesional, pentru aceeași vârstă este foarte scăzută (1,1%), chiar dacă este de  aşteptat ca măsurile de restructurare a acestei rute de formare să determine, în următorii ani, o creştere a ratelor specifice de cuprindere atât pentru grupa de vârstă 15-17 ani, cât şi pentru vârste mai mari.

Tendințele evidențiate până acum sunt completate și de situația participării la educație a celor care reușesc să continue studiile în învățământul secundar superior. Astfel, începând cu anul 2009/2010, intrarea în lichidare a SAM-urilor şi preluarea locurilor la liceu a determinat o creştere a procentului elevilor ce au abandonat studiile liceale: o parte dintre elevii care în mod tradiţional ar fi optat pentru ruta profesională de şcolarizare au intrat la liceu, însă au abandonat studiile pe parcurs. Șansele de reîntoarcere în sistemul de educație sunt relativ reduse pentru elevii care renunță la continuarea studiilor după clasa a VIII-a.

 

Școlile situate în zone dezavantajate socio-economic se confruntă cu provocări și mai mari. O analiză realizată de ISE cu sprijinul UNICF a indicat faptul că în școlile ZEP participarea la educație este o provocare importantă: în ciclul primar în patru ani se pierd aproximativ 25% dintre copii, iar în ciclul gimnazial aproximativ 33%, repetenția și abandonul școlar fiind principalele cauze (Jigău și Fartușnic – coord., 2012).

De asemenea, discuțiile cu părinții și cadrele didactice din școlile ZEP au evidențiat barierele variate pe care, în prezent, absolvenții din aceste școli trebuie să le depășească pentru a finaliza cel puțin învățământul obligatoriu.

Obiectivele cercetării

 Obiectiv general:

Realizarea unei imagini de detaliu cu privire la situația absolvenților clasei a VIII-a din școlile ZEP, în vederea identificării sistematice a ariilor de sprijin de care au nevoie aceștia

Obiective specifice:

  • determinarea proporției copiilor din școlile ZEP care finalizează clasa a VIII-a și continuă studiile într-un nivel superior de educație
  • identificarea opțiunilor curente privind continuarea studiilor (învățământ liceal / învățământ profesional / părăsirea timpurie a şcolii);
  • identificarea principalelor provocări cu care se confruntă absolvenții clasei a VIII-a pentru continuarea studiilor / a principalelor provocări cu care se confruntă absolvenții școlilor ZEP în clasa a IX-a;
  • inventarierea așteptărilor elevilor din grupul țintă cu privire la parcursul lor școlar/profesional înainte și după finalizarea clasei a IX-a, în vederea determinării diferențelor;
  • determinarea domeniilor de sprijin prin care poate fi stimulată continuarea studiilor în învățământul secundar superior și poate fi diminuat riscul de eșec școlar, în contexte de dezavantaj socio-economic.

Cercetarea vizează două generații de elevi:

  • elevi care în prezent sunt în clasa a VIII-a în școlile ZEP;
  • elevi care în prezent sunt în clasa a IX-a sau nu mai frecventează școala, din cohorta absolvenților de gimnaziu din școlile ZEP din anul școlar anterior.

Cercetarea implică în egală măsură utilizarea unor metode cantitative și calitative pentru analiza fenomenului de continuare a studiilor după clasa a VIII-a. Ariile investigate în cazul celor două categorii de elevi din grupul țintă sunt distincte: chestionar de aspirații școlare și profesionale pentru elevii de clasa a VIII-a din acest an; chestionar privind experiența de școlarizare în clasa a IX-a pentru absolvenții de anul trecut. De asemenea vor fi organizate 6 focus grup-uri cu profesorii din școlile ZEP pentru verificarea/detalierea unor informații colectate de la elevi.

Echipa de cercetare a proiectului

Fartușnic Ciprian – cercet. şt. II dr.
Apostu Otilia – cercet. șt. dr.
Balica Magdalena – cercet. șt. II dr.
Florian Bogdan– cercet. șt. dr.
Horga Irina– cercet. şt. II dr.
Voinea Lucian – cercet. șt. III dr.

 

  • Pagina a fost de ajutor ?
  • Da   Nu
Publicat pe 6 august 2015 Cercetari 2015Teme de cercetare