FORMAREA EDUCATORULUI PUERICULTOR – Studiu comparativ la nivel european

FORMAREA EDUCATORULUI PUERICULTOR
Studiu comparativ la nivel european

La nivelul anului 2011 doar 2% dintre copii cu vârste între 0-3 ani erau cuprinși în creșele din România, majoritatea covârșitoare a copiilor de până în 3 ani beneficiind de îngrijire și educare în familie sau în unități de învățământ preșcolar. În anul 2011, din totalul creșelor din România, 99,1% funcționau în sistem public și doar 0,9% în sistem privat. Peste 99% dintre creșe sunt situate în orașe, iar în mediul rural funcționează un număr de doar 27 de creșe.

Ratele foarte scăzute de cuprindere a copiilor cu vârste între 0-3 ani se explică printr-o complexitate de factori care țin de istoria acestui tip de educație în contextul socio-cultural și educațional din România. Trecerea creșelor din responsabilitatea exclusivă a ministerului sănătății către ministerul educației are o istorie relativ recentă, politicile în urma cărora a fost implementată această măsură fiind cele de deplasare a accentului de la funcția de îngrijire către funcția educațională.

Prin HG 1252/2012 s-a aprobat metodologia de organizare și funcționare a creșelor, în care se subliniază noile atribuții ale personalului, care trebuie să fie unul calificat pentru a cunoaște nevoile copilului și a-i canaliza acestuia energia. Pe primul plan nu va mai fi funcția de supraveghere a copilului, ci de învățare prin joc și de stimulare a interacțiunii cu adulții.

O dată cu crearea cadrului legislativ, în anii următori vor fi necesare investiții importante în infrastructură și pregătirea personalului didactic adecvat pentru acest tip de educație. Pe de altă parte, este de așteptat ca dezvoltarea instituțională a creșelor în perioada următoare să exercite efecte pozitive asupra integrării pe piața muncii a părinților cu copii mici care se vor putea reîntoarce în câmpul muncii mai facil, în măsura în care creșele vor oferi servicii de calitate și vor reuși să câștige încrederea publică. În anul 2014, Comisia Europeană recomandă României creșterea accesului la educația timpurie și reformarea acestui sistem pentru corelarea României la agenda europeană în domeniul educației ET2020.

De dată mai recentă, în colegiile pedagogice, în loc de clase de învățător-educator, se constituie clase de educator-puericultor. Curriculumul pentru această specializare nu a fost, deocamdată, proiectat decât pentru clasa a IX-a și a X-a.

Studiul comparativ privind modele de formare ale educatorilor-puericultori în câteva dintre țările europene vine astfel în sprijinul construirii unui viitor sistem de formare ;i a unui curriculum adecvat pentru această nouă profesie de educator.

Obiectivele principale urmărite de studiul comparativ au vizat consolidarea unei perspective coerente asupra diverselor moduri în care se realizează pregătirea viitorilor educatori – puericultori în diferite țări din spaţiul UE. De asemenea, studiul a urmărit identificarea condiţiilor, a pașilor și a modului în care actualul trend european pentru educație timpurie (antepreşcolară) poate fi adoptat și adaptat, în vederea unei bune interconectări a serviciilor oferite de creșele din România.

Studiul comparativ s-a realizat pe baza unei analize documentare a publicațiilor privind sistemele de educaţie timpurie din următoarele zece ţări: Franţa şi Belgia (francofonă); Italia şi Spania; Olanda şi Austria; Danemarca şi Anglia; Grecia şi Finlanda.

Studiul poate fi consultat aici: Studiu comparativ european privind formarea educatorului puericultor

 

  • Pagina a fost de ajutor ?
  • Da   Nu
Publicat pe 4 august 2015 Cercetari 2014Teme de cercetare