Istoric şi misiune

Institutul de Științe ale Educației (ISE) este o instituție nationala de cercetare, dezvoltare, inovare și formare în domeniile educatiei și tineretului, unitate conexă Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

Misiunea ISE

Institutul de Stiinte ale  Educatiei  își propune să contribuie activ la inovația în educație prin expertiză, formare, studii și cercetări. Misiunea noastră este de a oferi suportul științific necesar celor mai noi abordări în educație, pentru o învățare autentică, motivantă, activă și creativă.

Institutul vine astfel în sprijnul unor actori diverși:  decidenți, școli și universități, cadre didactice, părinți, copii, tineri și adulți angajați în învățare pe parcursul întregii vieți.

Cercetătorii Institutului au o experiență relevantă în dezvoltarea proiectelor de cercetare în domenii diverse: curriculum școlar, teoria educație, educație preșcolară, alternative educaționale, politici educaționale și de tineret, management școlar, evaluare, educația copiilor aflați în situație de risc, educația adulților, formare continuă, consiliere și orientare.

În implementarea proiectelor de cercetare, ISE colaborează cu  ministere și agenții guvernamentale, inspectorate școlare și case ale corpului didactic, companii și organizații ale societății civile din țară și din strainătate.

Până în prezent, Institutul a implementat activ proiecte naționale și internaționale în domeniul educației si al tineretului, a elaborat programe școlare și de formare a cadrelor didactice, a realizat proiecte pilot în domenii inovative ale învățării.

Istoric

Creat în 1990 ca o masura politica reparatorie, dupa închiderea abuziva a fostului Institut de Cercetari Pedagogice si Psihologice („Afacerea Meditatia Transcedentala”, 1982), ISE si-a centrat activitatea pe dezvoltarea propriei capacitati institutionale, furnizarea de expertize profesioniste si relansarea interesului public pentru cercetarea în domeniul stiintelor educatiei. Mai exact, pe parcursul celor 22 ani de existenta, politica de dezvoltare institutionala a ISE a urmarit urmatoarele scopuri:

  • Selectia si formarea unei noi generatii de experti în stiintele educatiei. În momentul înfiintarii ISE, nucleul de plecare l-a constituit un grup de cercetatori cu experienta, la care s-au adaugat profesori din învatamântul preuniversitar si tineri absolventi ai facultatilor non-pedagogice. Reamintim faptul ca, dupa 8 ani de stagnare si interzicere oficiala, singurii specialisti ai acestui domeniu erau formati in anii 60-70 (în anul 1990 se estima ca deficitul de psihologi ai României era de 800). Tot în anul 1990 au fost reînfiintate catedrele de pedagogie, psihologie si sociologie. Primii absolventi ai acestor facultati au fost angajati de ISE în anul 1995 si, de atunci, procesul de întinerire si reînoire a domeniului continua permanent.
  • Dezvoltarea capacitatii institutionale a ISE. Pentru a raspunde noilor exigente (expertiza la nivel national, deschidere spre societatea civila, detasarea de ideologie, profesionalism, posibila competitie cu expertiza straina), Institutul de Stiinte ale Educatiei avea nevoie de un cadru organizational si de un suport logistic pe masura. Din acest motiv, politica ISE a fost orientata spre diversificarea functiilor (cercetare-dezvoltare, dar si formare si evaluare), extiderea parteneriatelor si dotarea institutului cu echipamente si instrumente adecvate pentru munca intelectuala.
  • Abordarea interdisciplinara si pragmatica a unor probleme concrete ale sistemului educativ din România. Paradigma epistemologica cu care opereaza Intitutul de Stiinte ale Educatiei este cea a stiintelor educatiei. Aceasta presupune ca nu se pleaca de la contextul aprioric al unei discipline date, care sa cuprinda si sa explice toate faptele de educatie. Centrul de atentie este problema de rezolvat, care poate fi „practica”, în sens decizional si operational, dar si „teoretica”, adica analitica si conceptuala. Aceasta obliga la o munca în echipa, la confluenta metodelor si conceptelor din diverse domenii disciplinare, mai mult sau mai putin „pedagogice” (pedagogia, psihologia, sociologia, filosofia, lingvistica, antropologia, economia, matematica, informatica, biologia etc.) si centrarea pe probleme precise.
  • Deschiderea internationala. Dupa atâtea decenii de izolare fortata, optiunea pentru cooperare si parteneriat extern s-a dovedit o cale eficienta de recuperare a timpului pierdut. Aceasta optiune a fost determinata nu doar de considerente culturale, dar si de insuficienta mijloacelor oferite de autoritatile nationale. Ca urmare, în aceasta viziune pragmatica, multe dintre dotarile ISE (biblioteca, echipamente informatice, mijloace de imprimare, posta electronica) si programele de formare în strainatate au fost finantate de parteneri externi.

 

  • Pagina a fost de ajutor ?
  • Da   Nu