Analiza rezultatelor elevilor la simularea evaluării naționale la clasa a VIII-a – 2016 Ce putem învăța pentru viitor?

testSimularea pentru evaluarea națională a elevilor de clasa a VIII-a reprezintă o adevărată ”avanpremieră a primului moment de evaluare semnificativ  din viața unui elev, un examen important pentru parcursul școlar și profesional ulterior. În egală măsură, este o oportunitate de a familiariza elevii cu condițiile unui astfel de examen, cu regulile de organizare/desfășurare, cu tipul de subiecte/probe ce vor face obiectul Evaluării Naționale.

În perioada martie-aprilie 2016, Institutul de Științe ale Educației a realizat on analiză a rezultatelor elevilor la simularea evaluării naționale la clasa a VIII-a – 2016. Raportul urmărește să analizeze în detaliu rezultatele și să formuleze o serie de recomandări care să conducă la o creștere a relevanței acestor probe pentru elevi. Astfel raportul oferă o oportunitate de a realiza unele reglaje pentru o mai bună orientare a eforturilor de învățare, atât pentru Evaluarea din acest an, cât mai ales pentru anii următori.

Analiza condus la următoarele concluzii:

  • Absenteismul la simulare este semnificativ și diferă de la un județ la altul. Numărul relativ important al elevilor de clasa a VIII-a (aproximativ 10%) care nu a participat la simularea Evaluării Naționale 2016 (EN VIII 2016) demonstrează că sunt necesare măsuri specifice de informare și dialog între profesori, părinți și elevi cu privire la importanța și rolului acestei simulări.
  • Există diferențe de rezultate între probele de examen pe discipline de studiu. Faptul că există diferențe semnificative de performare între probele de examen indică nu doar diferențe privind calitatea actului educativ sau motivații diferite ale elevilor, ci și nevoia de regândire a abordării curriculare (programe, metode, nivel de încărcare, abordare pedagogică) la aceste discipline, care să sprijine mai autentic elevii în învățare.
  • Există importante diferențe pe sexe în performanțele elevilor. Această situație pare să susțină opinii deja încetățenite la nivelul sistemului de învățământ potrivit cărora fetele obțin, în general, rezultate mai bune.
  • Vârsta elevilor la momentul evaluării pare a fi un indicator important al performanței. Această concluzie atrage atenția asupra nevoii de sprijin suplimentar în învățare pentru elevii care ajung în clasa a VIII-a la o vârstă de peste 15 ani din diferite motive: repetenție, întreruperi ale școlarizării (boală, plecare în străinătate sau alte situații), înscrierea întârziată la debutul școlarității.
  • Mediu rural continuă să rămână în situație defavorizată. Cu toate acestea, nu toate localitățile rurale sunt la fel de slab performante, iar orașele nu au rezultate mai bune în toate școlile. În mediul urban, școlile mai mari tind să performeze mai bine decât cele cu un număr redus de elevi. Școlile mai mari au resurse materiale și umane cu care pot crește nivelul mediu al elevilor, ceea ce se întâmplă mai rar în situația școlilor mici. Școlile de tip structură performează mai slab decât cele cu personalitate juridică iar rezultatele sunt mai bune în școlile private decât în cele publice.
  • Stocul de educație deja existent în comunitate contează foarte mult în performanțele elevilor. În satele mai dezvoltate, cu oamenii maturi trecuți prin mai mulți ani de educație, copiii vor avea rezultate sensibil mai bune decât în satele cu o educație scăzută, indiferent de mărimea școlii. În general județele cu performanțe mai slabe sunt și județele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Totuși, performanțe mai bune se regăsesc atât în județe dezvoltate cât și în județe cu un nivel mediu de dezvoltare.

 CE PUTEM ÎNVĂȚA PENTRU VIITOR?

  • Fiind o simulare de evaluare națională gândită exclusiv în interesul elevilor, este foarte important ca fiecare școală să inițieze din timp un proces de informare cu privire la specificul și avantajele participării la aceasta; o înțelegere adecvată a acestor avantaje poate conduce la o scădere a ratelor de absenteism (în special în județele în care participarea a fost foarte scăzută) și la o creștere a rezultatelor. În absența unui interes din partea beneficiarilor, chiar și în urma unei comunicări eficiente, trebuie repusă în discuție utilitatea și oportunitatea organizării acestei simulări în formatul actual, în condițiile în care la nivel de sistem sunt mobilizate resurse financiare și umane importante. Publicarea unor materiale informative și diseminarea lor în școli, atât pentru elevi cât și pentru părinți, poate conduce la standardizarea și mai buna receptare a acestor mesaje (canale variate de comunicare, de la prezentări sau materiale printate, la materiale distribuite în mediul online);
  • Subiectele de examen trebuie însoțite, ca și în cazul evaluărilor internaționale, de un scurt chestionar al elevului, în care să fie investigate opiniile acestuia despre așteptările, utilitatea sau eficiența acestor probe din perspectivă personală cât și despre sugestiile de îmbunătățire ale unui astfel de examen; un instrument similar poate fi dezvoltat și aplicat și în cazul părinților. Pentru analizarea rezultatelor elevilor în relație cu gradul de dificultate a probelor (în absența unei evaluări standardizate), este necesar un demers de analiză a matricei pe baza cărora au fost construiți itemii de evaluare. Acest lucru poate conduce la o mai bună echilibrare a nivelului de dificultate a subiectelor între diferite discipline (limba română, matematică, limbi materne).
  • Este necesară o revizuire a abordării în elaborarea subiectelor de examen, astfel încât structurarea probelor de evaluare să fie mai pregnant centrate pe competențele specifice ale programei, fiind evitate cerințele care se referă la elemente de conținut. O recomandare ar putea fi reconstruirea baremelor ca grile de atribuire de scoruri de tipul celor folosite la PIRLS; TIMSS; PISA, pentru ca în urma analizei rezultatelor elevilor să fie posibilă izolarea tipurilor de erori pe care le fac elevi. Pe baza datelor astfel colectate se pot iniția programe de remediere și oferi input pentru formarea inițială și continuă a profesorilor, dar și pentru autorii de manuale. In perspectiva cercetării, se pot structura seturi de activități de sprijin pentru diferite solicitări care s-au dovedit a fi dificile pentru elevi. Pe termen mediu, sunt necesare intervenții care să stimuleze inovarea practicilor didactice la clasă.
  • În completarea analizei rezultatelor la nivel de sistem este necesară o analiză similară la nivel județean și local. Diferențele foarte mari între județe în ceea ce privește rezultatele trebuie analizate de ISJ-uri nu doar în raport cu mediile înregistrate la nivel național, cât și în evoluție, în raport cu performanțele din anii anteriori. Unitățile școlare unde rezultatele sunt în mod constant scăzute trebuie puse în relație cu rezultatele elevilor la evaluările curente și trebuie analizate individual,  în fiecare context în parte, pentru a înțelege barierele cu care școlile se confruntă (și nevoile de sprijin).
  • Pentru analizarea rezultatelor elevilor în relație cu gradul de dificultate a probelor (în absența unei evaluări standardizate) este necesar un demers de analiză a matricei pe baza cărora au fost construiți itemii de evaluare. Acest lucru poate conduce la o mai bună echilibrare a nivelului de dificultate a subiectelor între diferite discipline (limba română, matematică, limbi materne).
  • În cazul măsurilor de remediere/recuperare, școlile trebuie să identifice resurse umane adecvate, inclusiv prin apel la sprijin extern (intervențiile ONG-urilor care pun la dispoziție voluntari care să lucreze suplimentar cu copiii în risc a crescut semnificativ în ultimii ani); la nivel județean aceste oferte de sprijin trebuie identificate și canalizate către școlile în care este cel mai mult nevoie de un astfel de sprijin. Asociațiile elevilor și de părinți trebuie încurajate să se implice în toate etapele procesului (pregătire, implementare, evaluarea rezultatelor), fiind principalii beneficiari; propunerile de ameliorare formulate de aceștia trebuie analizate în egală măsură la nivelul școlii, la nivel județean și la nivel național, astfel încât metodologia de examinare să fie modificată în mod rațional.
  • Discrepanțele de rezultate între rural și urban persistă și analiza de față confirmă o dată în plus situația cronică de dezavantaj a școlilor din mediul rural, comparativ cu cele din urban. Pentru a reduce diferențele, sunt necesare atât demersuri de creștere a calității educației în școlile rurale, precum și proiecte de susținere a creșterii nivelului de educație/stocului de educație în comunitățile rurale.

Sinteza raportul și analiza detaliată a rezultatelor elevilor la simularea la simularea evaluării naționale la clasa a VIII-a – 2016 pot fi descărcate aici:

Sinteza_raport_rezultate_simulare_2016

Raport_rezultate_simulare_2016_fina

  • Pagina a fost de ajutor ?
  • Da   Nu
Publicat pe 8 decembrie 2016 Articole onlineCercetari 2015ISE in actualitate