Planul de dezvoltare instituţională al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei
(perioada 2009 – 2012 )

I. Misiunea

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) este un institut de cercetare – dezvoltare în domeniul educaţiei. Statutul său este precizat în Legea învăţământului nr. 84 din 1995, republicată în 1999 care prevede la Art. 140 (al. 5 lit. a: „În subordinea MECT funcţionează Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), ca institut de cercetare şi dezvoltare care activează în domeniul inovării şi reformei sistemului naţional de învăţământ”.

II. Viziunea

În perioada 2009-2012, ISE va contribui la dezvoltarea sistemului educativ din România prin analize, studii tematice şi propuneri de ameliorare, precum şi prin noile atribuţii în domeniul curriculum-ului naţional şi cercetării de tineret, preluate în urma restructurării agenţiilor guvernamentale din subordinea MECTS, la finalul anului 2009. În acest scop, prioritatea va fi acordată temelor de cercetare din planul aprobat de conducerea MECT şi problemelor a căror analiză este solicitată de instituţiile publice din România, de partenerii europeni, de societatea civilă, de părinţi, de elevi şi de profesori. Aceste activităţi vor fi integrate în planul de cercetare pe 2009-2012 şi în diverse proiecte realizate în colaborare cu instituţiile româneşti, cu organizaţiile europene şi internaţionale.

III. Finalităţile şi valorile promovate de ISE

Ca instituţie de educaţie, ISE va susţine valorile promovate de statul de drept din România (respectarea drepturilor omului, diversitatea, pluralismul, multiculturalismul) şi valorile incluse în acquis-ul comunitar (libertatea, umanismul, toleranţa, cetăţenia activă). În plus, ISE va promova finalităţile proprii domeniului, aşa cum sunt educaţia permanentă, dezvoltarea persoanei umane, egalitatea şanselor, centrarea pe competenţe şi educaţia inclusivă.

IV. Strategia de dezvoltare

1. Contextul: perioada de referinţă (2009-2012) corespunde preocupărilor de restructurare a învăţământului românesc în contextul descentralizării şi al nevoii de eficientizare. Cercetătorii ISE au participat la elaborarea unor studii şi propuneri legislative privind descentralizarea învăţământului (de ex., „Nevoi şi priorităţi de schimbare educaţională în România – fundament al dezvoltării şi modernizării învăţământului preuniversitar”, Strategia de descentralizare a învăţământului etc.). Pe parcursul anului 2009, ISE a contribuit la finalizarea unor proiecte de legi în domeniul învăţământului şi la elaborarea unui nou cadru de referinţă pentru curriculum-ul naţional. De asemenea, a elaborat un studiu comparativ privind elaborarea şi evaluarea manualelor şcolare, însoţit de recomandări privind ameliorarea gestionării procesului de elaborare şi de evaluare a manualelor şcolar în România.

2. Obiectivele. În activitatea sa, ISE va realiza două tipuri de obiective:

a) obiective generale, realizate prin activităţi transversale, comune întregului personal şi tuturor unităţilor de cercetare. Este vorba de următoarele obiective:

• analiza anuală a stării învăţământului din România, pe baza indicatorilor europeni;
• dezvoltarea cadrului de referinţă pentru curriculum-ul naţional şi analiza condiţiilor de implementare a unui curriculum centrat pe competenţe;
• elaborarea unor rapoarte tematice solicitate de Comisia Europeană, prin intermediul Ministerului Educaţiei – raport naţional privind implementarea competenţelor-cheie în România, raport de evaluare a implementării programelor europene etc.;
• evaluarea competenţelor de bază ale elevilor din România (matematică, ştiinţe, limba maternă), cu ajutorul instrumentelor de comparaţie internaţională elaborate de IEA/TIMSS;
• realizarea reţelei de comunicare şi cooperare între şcolile româneşti şi şcolile europene, cu ajutorul platformei eTwinning (www.etwinning.net), acţiune promovată de Comisia Europeană, în cadrul programului Comenius;
• participarea la activităţile de formare continuă a personalului didactic din România, în colaborare cu CCD-urile, şcolile interesate şi diversele asociaţii profesionale;
• îndrumarea metodologică a consilierilor şcolari, în cadrul reţelei europene Euroguidance.

b) obiective specifice, concordante cu direcţiile din Planul Strategic al Ministerului Educaţiei:

• asigurarea calităţii în învăţământ: cercetări privind curriculum-ul centrat pe competenţe, metodologia didactică şi dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului didactic prin formare continuă, facilitarea parteneriatelor între şcoli şi cadre didactice din România şi din alte ţări europene, utilizând noile tehnologii;
• susţinerea descentralizării învăţământului: pregătirea managerilor din învăţământ pentru utilizarea noilor sisteme de guvernanţă, parteneriate instituţionale, asigurarea calităţii, elaborarea metodologiei de descentralizare financiară (analiza comparativă a diverselor modele, propuneri de sisteme de alocare şi construire a bugetelor pentru învăţământ)
• elaborarea unor documente de politici educaţionale de interes naţional: raport anual privind starea sistemului de învăţământ din România, evaluări internaţionale (TIMMS, PIRLS), evaluarea impactului pedagogiilor alternative în învăţământul românesc, evaluarea programelor de susţinere a educaţiei timpurii;
• evaluarea problemelor educaţionale din învăţământul românesc, cu accent pe aspecte precum: violenţa, discriminarea, marginalizarea, educaţia morală, interculturalitatea etc.; analiza diverselor aspecte privind egalitatea şanselor în învăţământul românesc;
• susţinerea dezvoltării locale şi regionale în domeniile educaţiei şi formării profesionale: implementarea sistemului Zonelor de Educaţie Prioritară, formarea părinţilor pentru educaţia timpurie, promovarea parteneriatelor sociale şi civice pentru implementarea politicilor educaţionale;
• educaţia permanentă: participare la elaborarea strategiei naţionale pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, analiza documentelor europene şi a sistemelor de indicatori privind învăţarea pe tot parcursul vieţii.

3. Resursele. Pentru realizarea acestor obiective, ISE va folosi resursele asigurate din bugetul cercetării gestionat de MECT, precum şi resurse extrabugetare, pe proiecte punctuale şi în funcţie de interesele partenerilor europeni. Resursele umane vor cuprinde un număr de 82 persoane - personal ştiinţific, personal de conducere (directori, şefi de laboratoare), personal tehnic şi administrativ. Resursele financiare bugetare sunt repartizate conform legii pe următoarele capitole de cheltuieli:

• cheltuieli de personal;
• cheltuieli pentru bunuri şi servicii;
• cheltuieli de capital.

4. Responsabilităţile şi temele
Responsabilitatea realizării obiectivelor ISE se repartizează după cum urmează:
a) Conducerea ISE (director, director adjunct, secretar ştiinţific) va asigura organizarea, îndrumarea şi controlul activităţilor în cadrul Consiliului de Administraţie, în conformitate cu Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, aprobat de Adunarea generală a salariaţilor ISE.
b) Conducerea laboratoarelor şi a proiectelor de cercetare – organizează acţiuni de monitorizare, face raportări lunare în faţa Consiliului de Administraţie privind realizarea obiectivelor care le revin, evaluează semestrial activităţile unităţii/proiectului şi răspunde în faţa CA în ce priveşte realizarea anuală a activităţilor. Planul de activitate (în special obiectivele specifice) se realizează pe termene anuale, cu excepţia obiectivelor generale care au ca termen întreaga perioadă 2009-2012.

5. Indicatori de performanţă
La încheierea perioadei de referinţă (2009-2012), ISE va realiza următoarele rezultate:

1. minimum 10 rapoarte de interes naţional referitoare la problemele actuale ale educaţiei din România: curriculum-ul naţional, metodologia didactică, educaţia permanentă, educaţia timpurie, educaţia morală etc.;
2. 3 rapoarte de analiză a învăţământului românesc, în atenţia autorităţilor publice din România (MECT, parlamentul, Preşedinţia, Guvernul, alte ministere şi agenţii guvernamentale) şi a instanţelor europene (Comisia Europeană, Consiliul Europei): raport privind condiţiile de implementare a curriculum-ului centrat pe competenţe, evaluări internaţionale (TIMSS, PIRLS), starea învăţământului;
3. 10 studii şi monografii tematice publicate în reviste recunoscute şi la edituri de specialitate;
4. formarea continuă a aproximativ 1.500 specialişti din învăţământul românesc, pe probleme precum metodologia didactică, violenţa şcolară, educaţia grupurilor dezavantajate, dimensiunea de gen în educaţie, utilizarea ICT în educaţie şi cooperarea internaţională utilizând mediul virtual, utilizarea portofoliului de educaţie permanentă;
5. ghiduri metodologice adresate cadrelor didactice, profesorilor-consilieri şi directorilor de şcoli;
6. reţea on-line pentru aprox. 4000 de şcoli din România şi din ţările UE, la care vor participa aprox. 60.000 de elevi şi 6000 de cadre didactice;
7. g) cursuri on-line de formare continuă la care vor participa cadre didactice, directori de şcoli şi inspectori şcolari;
8. sistemul interactiv al portalului european PLOTEUS, la care vor participa peste 7.000 de elevi şi 1.200 de consilieri şcolari;
9. publicaţia „Revista de pedagogie”, care asigură identitatea profesională a domeniului;
10. peste 50 de acţiuni de diseminare şi sensibilizare a opiniei publice - conferinţe, seminarii şi colocvii, ateliere tematice, emisiuni radio/TV, prezenţe în presa naţională şi locală, participări la comunicarea on-line de specialitate;
11. consultaţii directe pentru părinţi şi elevi, decidenţi reprezentanţi ai mass-media şi ai societăţii civile.

6. Riscurile
Principalul factor de risc îl constituie finanţarea cercetării – insuficientă şi nesigură. Pe lângă acest factor major de risc, pot interveni şi alte aspecte precum:
a) factori de impact direct, identificabili în interiorul instituţiei, aşa cum sunt:

• restrângerile de personal care determină restrângerea unor arii de competenţă (pensionarea unor experţi şi imposibilitatea colaborării pe perioadă determinată întrucât toate posturile vacante se blochează conform normelor legale în vigoare, imposibilitatea angajării unor cercetători, mai ales în domeniile prioritare de activitate cum ar fi curriculum-ul naţional);
• motivaţia redusă a personalului de cercetare şi tehnic cauzată de: insuficienţa personalului, fapt care determină supraîncărcarea personalului existent, absenţa oportunităţilor de promovare în carieră şi stimulare sau de recompensare financiară;
• indisponibilitatea (pe motiv de boală sau transfer la altă instituţie) a unor persoane cu responsabilităţi majore sau a unor experţi-cheie care influenţează direct calitatea şi profesionalismul produselor ISE (ex. specialiştii în domeniul analizei sistemelor de învăţământ, al indicatorilor statistici, al eşantionării naţionale, al competenţelor de bază etc.);
• inexistenţa unui buget pentru cofinanţarea parteneriatelor europene;
• creşterea volumului de solicitări ad-hoc din partea unor direcţii ale Ministerului Educaţiei (de ex., răspunsuri pentru interpelările parlamentarilor către ministrul Educaţiei, solicitări de participări la grupuri de lucru ad-hoc etc.);

b) impactul indirect al unor factori de context aşa cum sunt modificările de agendă politică în domeniul educaţiei, fluctuaţiile de personal din administraţia publică, frecventele restructurări al partenerilor instituţionali, incapacitatea instituţiilor româneşti de a absorbi fondurile europene.


Aprobat,
Consiliul de Administraţie

---

 

Planul de dezvoltare instituţională al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei
(perioada 2004 – 2008)